In aceasta pagina va prezentam cateva aspecte ce privesc personalul medical si nu numai, angajat la Spitalul Municipal Vulcan. La baza acestor aspecte stau Legislatia in vigoare, Codul muncii, Contractul colectiv de munca si Regulamentele (de ordine interioara si functionare).
Atributiile personalului
Atributiile personalului
Personalul incadrat in unitate are obligatia sa isi desfasoare activitatea in mod responsabil, conform reglementarilor profesionale, codului de deontologie medicala si cerintelor postului.
Angajatii au urmatoarele obligatii:
* asigura monitorizarea specifica bolnavilor conform prescriptiei medicale;
* respecta normele de securitate, manipulare si descarcare a stupefiantelor, precum si a medicamentelor cu regim special;
* organizeaza si desfasoara programul de educatie pentru sanatate, activitati de consiliere, atat pentru pacienti, cat si pentru apartinatori si diferite categorii profesionale aflate in formare;
* utilizeaza si pastreaza in bune conditii, echipamentele si instrumentarul din dotare, supravegheaza colectarea,depozitarea transportul si eliminarea finala a materialelor si instrumentarului de unica folosinta utilizat (si se asigura de depozitarea acestora in vederea distrugerii);
* respecta reglementarile in vigoare privind prevenirea, controlul si combaterea infectiilor nosocomiale;
* poarta echipamentul corespunzator functiei pe care o detine, in vederea pastrarii igienei si a aspectului estetic personal;
* respecta comportamentul etic fata de pacienti, apartinatori si celelalte persoane cu care colaboreaza;
* respecta secretul profesional;
* respecta programul de lucru si regulamentul intern;
* in intreaga activitate desfasurata in cadrul spitalului, intregul personal medico-sanitar are obligatia de a folosi un limbaj politicos atat fata de pacienti cat si fata de vizitatori si de insotitorii pacientilor;
* executa orice alte sarcini de serviciu in vederea asigurarii unei bune functionari a activitatii spitalului.
Drepturile si obligatiile salariatilor
Drepturile si obligatiile salariatilor
Salariatul are, in principiu, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;
* pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu;
* drepturile salariale cuprind salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri conform legislatiei in vigoare si contractului colectiv de munca semnat la nivel de unitate sanitara (tichete de masa);
* salariile se platesc inaintea oricaror obligatii banesti ale angajatorului;
* pentru indeplinirea in cele mai bune conditii a sarcinilor ce le revin, precum si pentru realizari deosebite pot primi, potrivit dispozitiilor legale, urmatoarele recompense: premii 2%, premii anuale ;
* salarii de merit, conform legislatiei in vigoare.
b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal,zilele de sarbatori legale si religioase dupa cum urmeaza:
* 1-2 ianuarie
* prima si a doua zi de Pasti
* ziua de 7 aprilie –Ziua Mondiala si Nationala a Sanatatii
* 1 mai
* 1 decembrie
* prima si a doua zi de Craciun
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la demnitate in munca;
f) dreptul la securitate si sanatate in munca;
g) dreptul la acces la formarea profesionala;
h) dreptul la informare si consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;
j) dreptul la protectie in caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiva si individuala;
l) dreptul de a participa la actiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
Salariatul are, in principal, urmatoarele obligatii:
a) obligatia de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse in contractul individual de munca, respectiv obligatia de a respecta prevederile prezentului regulament;
d) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii la locul de munca;
e) obligatia de a respecta secretul de serviciu, in sensul art.26 Codul muncii;
f) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
g) obligatia de a utiliza judicios baza materiala, aparatura, medicamentele, etc.;
h) obligatia de a incunostiinta seful ierarhic, de indata ce a luat la cunostiinta de existenta unor nereguli, abateri, sustrageri, etc.;
i) obligatia de a nu parasi locul de munca pana la sosirea schimbului la locul de munca unde se lucreaza in ture; in caz de neprezentare a schimbului, persoana incadrata in munca este obligata sa anunte seful ierarhic pentru a se lua masurile necesare;
j) respectarea regulilor de acces si circulatie in unitate, purtarea ecusonului in timpul serviciului si a echipamentului de protectie; comportarea corecta in cadrul relatiilor de serviciu , promovarea raporturilor de intrajutorare intre membrii colectivului de lucru si combaterea oricaror manifestari necorespunzatoare;
k) mentinerea ordinii si curateniei la locul de munca;
l) respectarea interdictiei de a fuma si folosirea pentru fumat numai a locurilor cu aceasta destinatie;
m) respectarea interdictiei de a introduce si consuma bauturi alcoolice in timpul programului de lucru;
n) obligatia personalului sanitar de a respecta Regulamentul privind timpul de munca , organizare si efectuarea garzilor in unitatile sanitare.
Salariatii sunt obligati sa pastreze secretul de serviciu sub sanctiunea raspunderii pentru infractiunea de divulgare a secretului de serviciu prevazuta de art.196 Cod penal.
Secretul profesional de care salariatul ia cunostiinta in derularea contractului individual de munca si, implicit, in exercitarea atributiilor de serviciu poate fi divulgat in interiorul sau in afara spitalului doar cu acordul expres si prealabil al angajatorului.
In conformitate cu prevederile art.25 Codul muncii, pentru realizarea activitatiilor specifice in cadrul spitalului, atat pentru serviciile spitalicesti cat si pentru cele de specialitate din ambulatoriu spitalului, personalul medico-sanitar isi va indeplini obligatiile de serviciu fie in sectiile spitalului, fie in cadrul ambulatoriului de specialitate al acestuia, la solicitarea conducerii spitalului, raportand in mod corespunzator serviciile medicale.
Sanctiuni disciplinare
Abaterile de la regulile de disciplina, precum si incalcarea obligatiilor de serviciu,constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit legii, cu:
* avertisment scris pentru urmatoarele abateri: intirzierea la programul de lucru, parasirea locului de munca in timpul programului de lucru, lipsa echipamentului de protectie, efectuarea defectuoasa sau cu intirziere a sarcinilor de serviciu, comportament necuviincios, refuzul de a duce la indeplinire ordinele de serviciu, o absenta nemotivata;
* suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare se aplica pentru urmatoarele fapte: comportament necuviincios, in cadrul colectivului de munca in mod repetat (2 zile de suspendare), nerespectarea drepturilor pacientilor (5 zile de suspendare), neexecutarea unor sarcini de serviciu date spre indeplinire de catre sefii ierarhici (5 zile de suspendare);
* retrogradarea in functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile pentru urmatoarele fapte: transmiterea unor informatii secrete catre terte persoane, prejudiciu adus institutiei prin furnizarea de informatii denaturate sau false catre presa, institutii sau persoane, neefectuarea atributiilor de servici.
* reducerea salarului de baza si/sau dupa caz si a indemnizatiei de conducere cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni pentru urmatoarele fapte: repetarea faptelor prevazute anterior, furtul unor bunuri din unitate sau distrugerea din culpa a unor bunuri din unitate.
* desfacerea disciplinara a contractului de munca, in urmatoarele situatii: absente nemotivate de la serviciu 3 zile lucratoare consecutive, la o abatere disciplinara grava savarsita cu vinovatie si anume: introducerea si/sau consumul de bauturi alcoolice in timpul progamului de activitate, incalcarea in mod repetat a obligatiilor de munca, inclusiv a normelor de comportare in unitate, sanctionate corespunzator.
Sanctiunile disciplinare se aplica de catre managerul general al spitalului, iar semnalarea abaterilor se face de catre sefii sectiilor, asistente sefe, sefii de servicii si compartiment.
Abaterile disciplinare savarsite de o persoana incadrata in munca in perioada detasarii , se sanctioneaza de unitatea unde este detasat. Sanctiunile privind retragerea unei gradatii, retrocedare,desfacerea contractului de munca se pot aplica numai cu acordul unitatii care l-a detasat.
In afara sanctiunilor disciplinare, pentru abateri de la normele de convietuire sau normele etice si deontologice, persoanele respective pot fi deferite spre judecare instantelor competente.
Timpul de lucru
Timpul de lucru
Activitatea este consemnata zilnic in condicile de prezenta pe sectii si compartimente de munca, cu trecerea orei de incepere a programului si ora de terminare a programului.
Condicile de prezenta sunt verificate zilnic de asistenta sefa, care are obligatia de a confirma prin semnatura, concordanta prezentei din sectie cu cea din condica. Prin sondaj condicile sunt verificate si de seful sectiei/compartimentului.
* Durata normala a timpului de lucru este de 8 ore/zi;
* La locurile de munca cu activitate specifica se pot stabili forme speciale de organizare a activitatii (exemplu program de 12/24);
* Locurile de munca si categoriile de personal pentru care durata normala a timpului de lucru este mai mica de 8 ore pe zi sunt stabilite prin Ordinul ministrului sanatatii nr.245/2003.
Programul de lucru, inclusiv garzile, se stabilesc de conducerea unitatii, respectandu-se legislatia in vigoare.
Prin regulament intern, se stabileste urmatorul program: Medicii care lucreaza in sectiile sau compartimentele cu paturi asigura activitatea in cadrul timpului de munca de 7 ore in medie pe zi, in program continuu sau divizat astfel:
* activitate curenta de 6 ore in cursul diminetii in zilele lucratoare;
* 20 de ore de garda lunar; obligatorie.
Pentru sectiile in care se organizeaza contravizita aceasta se face prin diminuarea corespunzatoare a activitatii curente de 6 ore in cursul diminetii, fara ca activitatea curenta in cursul diminetii in zilele lucratoare sa fie mai mica de 5 ore zilnic.
Contravizitele se asigura zilnic, prin rotatie dupa amiaza in zilele lucratoare si dimineata, in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale.
Orele de contravizita se efectueaza in functie de numarul de zile lucratoare din luna, astfel:
* in lunile cu 20 zile lucratoare, numarul de ore de contravizita trebuie sa fie de 20;
* in lunile cu 21 zile lucratoare, numarul de ore de contravizita trebuie sa fie de 22;
* in lunile cu 22 zile lucratoare, numarul de ore de contravizita trebuie sa fie de 24;
* in lunile cu 23 zile lucratoare, numarul de ore de contravizita trebuie sa fie de 26.
Obligatia de garda (pentru medicii din sectiile cu paturi care sint cuprinsi in graficul de garzi), este in medie 20 ore lunar (20–23 ore de garda lunar in functie de numarul de zile lucratoare din luna ).
Evidenta prezentei la program se tine prin condici de prezenta in care personalul este obligat sa semneze zilnic (condicile fiind verificate zilnic de seful ierarhic) Nesemnarea zilnica si la timp a condicilor de prezenta constituie o incalcare a normelor de disciplina a muncii si se sanctioneaza conform Legislatiei muncii.
Evidenta orelor efectuate peste program se tine separat pe locuri de munca si se depune la serviciul RUNOS.
Se considera munca in timpul noptii, munca prestata in intervalul 22,00 - 6,00.
Este considerat program in 3 ture, sistemul 8/16, 12/24 ore, salariatul avand obligatia efectuarii serviciului de dimineata, dupa-amiaza si noapte, in decursul unei luni in conformitate cu prevederile legale.
Personalul mediu si auxiliar sanitar pentru a beneficia de sporul prevazut pentru activitatea desfasurata in 3 ture are obligatia de a presta lunar un numar minim de 4 de zile in tura a 2-a si tura a 3-a.
Prin graficele lunare de activitate intocmite anticipat pentru o luna, pe locuri de munca, se stabileste:
* numarul de personal pe fiecare tura in raport cu nevoile asistentei medicale;
* rotatia pe ture a personalului;
* intervalul legal dintre doua zile consecutive de lucru.
Graficele lunare de activitate, pe locuri de munca, se intocmesc de asistenta sefa de sectie/compartiment si se aproba de conducerea unitatii.
Modificarea graficelor lunare se poate face de catre conducerea unitatii, la propunerea sefului de compartiment.
Personalul din unitatile publice din sectorul sanitar unde activitatea se desfasoara in 3 ture poate fi scutit temporar de a presta activitate in tura de noapte atunci cand se afla in una dintre urmatoarele situatii:
* in caz de graviditate, lehuzie si pe timpul cat alapteaza;
* are program redus pe baza de certificat medical;
* starea de sanatate contravine desfasurarii activitatii in tura a 3-a, dovedita cu certificat medical;
* pensionare de invaliditate de gradul III.
Serviciul de garda
Serviciul de garda
Continuitatea asistentei medicale se asigura prin serviciul de garda.
Garda se instituie in unitatile cu paturi pentru continuitatea asistentei medicale intre ora de terminare a programului stabilit pentru activitatea curenta a medicilor din cursul diminetii si ora de incepere a programului de dimineata din ziua urmatoare. In zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit reglementarilor legale, nu se lucreaza, garda incepe de dimineata si dureaza 24 de ore.
Linia de garda in specialitatile paraclinice se organizeaza intre ora de terminare a programului medicilor incadrati in aceste locuri de munca si ora de incepere a programului din ziua urmatoare.
Se poate organiza linie de garda intr-o specialitate clinica, daca in sectiile sau compartimentele cu paturi, precum si in Ambulatoriul de specialitate al spitalului sunt incadrati cel putin 4 medici in specialitatea respectiva. Aceasta prevedere nu se aplica liniilor de garda organizate in specialitatea ATI.
In echipa de garda a unei unitati sanitare cu paturi, in liniile de garda organizate pe specialitati, in afara de medicii incadrati in unitatea respectiva, pot fi inclusi si medici din afara unitatii care sunt confirmati prin ordin al ministrului sanatatii in specialitatea stabilita pentru linia de garda si care isi desfasoara activitatea in unitati sanitare in care nu sunt organizate linii de garda in acea specialitate.
Includerea acestor medici in echipa de garda a unitatii se face cu avizul sefului de sectie si cu aprobarea conducatorului unitatii sanitare in care este organizata garda si cu acordul unitatii sanitare unde are norma de baza.
Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat, pot fi inclusi in linia de garda, pe specialitati, la aprecierea si pe raspunderea medicului sef de sectie, numai in situatia in care in spital sunt organizate doua linii de garda in aceeasi specialitate, efectuand atat obligatia de 20 de ore de garda, cat si garzi in afara programului normal de lucru.
Medicii rezidenti, incepand cu anul III de rezidentiat, vor putea fi inclusi in linia de garda numai in specialitatea in care sunt confirmati ca medici rezidenti.
Medicii incadrati in sectiile si compartimentele cu paturi pentru care se organizeaza contravizita, care nu sunt inclusi in echipa de garda a unitatii, vor presta activitate de minimum 6 ore in cursul diminetii in zilele lucratoare si 20 de ore de contravizita lunar, dupa-amiaza in zilele lucratoare si dimineata in zilele de repaus saptamanal, sarbatori legale si celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
Medicii incadrati in sectiile si compartimentele cu paturi pentru care nu se organizeaza contravizita, care nu sunt inclusi in echipa de garda a unitatii, vor presta activitate de 7 ore in medie pe zi in cursul diminetii.
Asigurarea rezolvarii unor situatii deosebite, care necesita maxima urgenta in asistenta medicala din unitatile sanitare cu paturi, se poate face si prin chemarea medicilor de la domiciliu, atat din unitatea sanitara unde sunt incadrati, cat si din alte unitati sanitare (situatii care necesita prezenta mai multor medici de specialitate decat cei existenti in echipa de garda a unitatii sanitare).
Efectuarea a doua garzi consecutive de catre acelasi medic este interzisa.
Este interzis medicilor care sunt de garda sa paraseasca unitatea sanitara pe durata serviciului de garda.
Programul garzilor la nivelul fiecarei unitati sanitare se intocmeste lunar de conducerea sectiilor, laboratoarelor si a compartimentelor respective si se aproba de conducerea unitatii sanitare.
Schimbarea programului aprobat prin graficul de garda se poate face numai in situatii cu totul deosebite, cu avizul medicului sef de sectie sau de laborator si cu aprobarea conducerii unitatii sanitare.
Orele de garda prestate conform regulamentului, precum si chemarile de la domiciliu se consemneaza in mod obligatoriu intr-o condica de prezenta pentru activitatea de garda.
Chemarile de la domiciliu se consemneaza in condica de prezenta pentru activitatea de garda, se considera ore de garda si se salarizeaza in functie de tariful orar determinat pe baza salariului de baza individual.
Se considera ore de garda numai orele efectiv prestate in unitatea sanitara in care s-a efectuat chemarea de la domiciliu.
Concediul de odihna
Concediul de odihna
Salariatii au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata de 20-30 zile lucratoare, in raport cu vechimea in munca, dupa cum urmeaza:
* intre 0-1 an: 20 zile lucratoare
* intre 1-5 ani: 21 zile lucratoare
* intre 5-10 ani: 23 zile lucratoare
* intre 10-15 ani: 25 zile lucratoare
* intre 15-20 ani: 28 zile lucratoare
* peste 20 ani: 30 zile lucratoare.
Concediile de odihna se suplimenteaza cu cite 1 zi pentru fiecare 5 ani de vechime neintrerupta in aceeasi unitate.
Programarea concediilor de odihna se face de conducerea sectiilor (compartimentelor) la inceputul anului, astfel incat sa asigure atat bunul mers al activitatii, cat si interesele salariatilor si cu aprobarea conducerii unitatii.
Concediul anual de odihna se poate fractiona, la cererea salariatului, una din transe neputand fi mai mica de 15 zile lucratoare.
Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare, in conformitate cu prevederile Contractului colectiv de munca.
In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, care nu sunt incluse in durata concediului de odihna si anume:
* casatoria salariatului - 5 zile
* nasterea– 5 zile
* casatoria unui copil – 3 zile
* decesul sotului/ sotiei, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile.
Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala in conditiile legii.
Concediul fara plata se acorda salariatilor la cererea acestora pentru maxim 30 zile intr-un an calendaristic.
Plecarea in concediu de odihna,concedii pentru studii sau concedii fara plata, inainte de a fi aprobata de seful ierarhic, este interzisa si constituie o abatere pentru care se pot aplica sanctiuni disciplinare. La fel si intarzierile la expirarea concediilor.
Este interzisa intreruperea concediului de odihna si prezentarea la serviciu din initiativa persoanei incadrate in munca; aceasta poate fi rechemata din concediu numai din dispozitie scrisa a conducerii unitatii, pentru nevoi de serviciu neprevazute si urgente.
Malpraxis
Malpraxis
Incalcarea unei anumite norme juridice angajeaza o raspundere juridica proprie normei incalcate. Asa fiind, ori de cate ori, prin exercitarea unei profesii sau meserii, din cauza nerespectarii normelor legale ori de exercitare a acesteia, se aduc prejudicii patrimoniale ori morale unei persoane, de regula beneficiarului serviciului prestat, este angajata raspunderea civila a profesionistului. In esenta, angajarea raspunderii civile inseamna obligatia de a se suporta de faptuitor prejudiciul suferit de beneficiarul serviciului, in cazul nostru de pacient.
Cu alte cuvinte, ori de cate ori, prin faptele noastre, facute cu intentie sau din culpa, neglijenta ori imprudenta fiind modalitati ale vinovatiei sub forma culpei, se produce un prejudiciu in patrimoniul unei persoane, suntem obligati a acoperi acel prejudiciu.
Temeiul juridic al raspunderii civile il reprezinta, in special, art. 998 si art. 999 din Codul Civil. Potrivit art. 998, "orice fapta a omului, care cauzeaza altuia un prejudiciu, il obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara". Iar potrivit art. 999, "omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa".
Avand in vedere faptul ca anumite profesii sau meserii implica un grad sporit al riscului de a da nastere la prejudicii, precum si din dorinta statului de a proteja patrimoniul acelor persoane beneficiare ale serviciilor oferite sau fara nici o legatura directa cu faptuitorul si responsabilitatea acestuia, s-a prevazut obligativitatea legala ca aceia care exercita aceste profesii ori meserii sa incheie contracte de asigurare pentru raspunderea civila. O astfel de categorie profesionala obligata sa incheie contracte de asigurare pentru raspunderea civila sunt medicii si farmacistii. In acest sens exista art. 85 din Legea 305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist, art. 89 din Legea 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, art. 76 din Legea 308/2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si art. 39 alin. 2 din OUG 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului social de asigurari sociale de sanatate, articol ce obliga furnizorii de servicii medicale sau farmaceutice care intra in relatii contractuale cu sistemul de asigurari sociale de sanatate sa incheie contracte de raspundere civila.
Pentru a veni in ajutorul celor care va trebui sa incheie astfel de contracte de asigurare pentru raspunderea civila profesionala, incercam sa aratam cateva dintre aspectele ori clauzele contractuale pe care asiguratul trebuie sa le clarifice inainte de incheierea contractului ori pe care trebuie sa le aiba in vedere pe parcursul derularii contractului.
In primul rand este necesar sa fie clarificate cu mare precizie, atat prin citirea cu atentie a contractului, cat si prin discutiile purtate cu agentul firmei de asigurari, urmatoarele elemente ale contractului:
Obiectul asigurarii
respectiv despagubirile datorate de asigurat fata de o terta persoana careia, prin exercitarea unui act profesional, medicul sau farmacistul i-a provocat un prejudiciu. Este important de cunoscut, la momentul incheierii contractului, care sunt despagubirile pe care asiguratorul se obliga sa le acopere. In principiu, aceste despagubiri pot viza:
* daunele materiale suferite de pacient;
* daunele morale ale pacientului;
* cheltuielile de judecata.
Trebuie aratat faptul ca nu toate contractele de asigurari de raspundere civila acopera daunele morale, unele societati neincluzand o astfel de asigurare, iar altele solicitand fie un contract separat, fie o valoare a primei de asigurare mai mare si o specificare expresa in acest sens in contractul de asigurare. Din acest punct de vedere, este foarte important ca medicul sau farmacistul sa cunoasca cu exactitate care sunt daunele pe care contractul de asigurare le acopera.
Clauzele de excludere
Sunt clauze contractuale, prin care obligatia asiguratorului de a acorda despagubirile suferite de pacient este inlaturata. In acest situatii, asiguratul nu mai poate obliga asiguratorul sa plateasca despagubirea si, pe cale de consecinta, va trebui sa o acopere singur. Din analiza mai multor contracte propuse de societatile de asigurari, urmatoarele situatii sting obligatia asiguratorului:
* efectuarea de asigurat a unui sau a unor servicii medicale ori farmaceutice care nu fac obiectul specialitatii acestuia;
* tratamente ori servicii medicale efectuate in scopul provocarii graviditatii sau sterilitatii, inclusiv fertilizarea in vitro;
* prejudicii rezultand din daune morale;
* pagubele produse cu intentie de asigurat. Sunt acoperite doar prejudiciile rezultate in urma unor fapte savarsite din culpa;
* anestezia generala, precum si orice operatie medicala sub stare de anestezie generala, practicate de medicul stomatolog;
* daune de orice natura cauzate de radiatiile ionizante sau de contaminarea radioactiva;
* prejudiciile provocate ca urmare a exercitarii profesiei sub influenta bauturilor alcoolice, a narcoticelor sau a excitantelor;
* prejudicii produse de servicii medicale de care bolnavul sau rudele acestuia nu au fost informati si pentru care nu si-au dat consimtamantul, in afara cazurilor de maxima urgenta, cand in lipsa unei interventii imediate s-ar periclita viata pacientului;
* prejudicii produse de interventii de transplant de organe;
* prejudicii provenite din divulgarea de asigurat a unor date sau informatii la care a avut acces cu ocazia exercitarii activitatii profesionale;
* ca urmare a efectuarii unor teste clinice cu substante noi, proceduri terapeutice sau de diagnosticare neomologate;
* efectuarea de operatii estetice/plastice, cu exceptia operatiilor de recuperare sau de refacere in urma unui accident si/sau deformari congenitale;
* pretentiile de despagubire formulate de terte persoane, altele decat pacientii. Aceasta clauza de excludere a obligatiei asiguratorului de plata a despagubirii apreciem ca trebuie reformulata sau neacceptata de cadrele medicale avand in vedere faptul ca, in cazurile de deces al pacientului, despagubirile sunt solicitate de apartinatori sau de familia pacientului.
Asa fiind, insistam ca, la incheierea contractului de asigurare, asiguratul sa citeasca cu mare atentie capitolul rezervat clauzelor de excludere a obligatiei de despagubire din partea asiguratorului si sa solicite toate explicatiile necesare acolo unde sensul clauzei respective nu ii este pe deplin cunoscut.
Obligatiile asiguratului
O data cu incheierea si intrarea in vigoare a contractului de asigurare, asiguratul are o serie de obligatii de a caror corecta executare depinde nu numai existenta contractului, dar si valorificarea acestuia atunci cand se impune suportarea despagubirilor de asigurator. Din analiza mai multor contracte de asigurari vom prezenta cateva dintre clauzele ce ni se par a fi de o deosebita importanta in economia juridica a contractului.
* Precizam ca aceste clauze difera de la contract la contract si, in acelasi timp, pot sa nu fie regasite toate la contractul pe care medicul sau farmacistul doreste sa-l incheie. sa plateasca ratele primei de asigurare inaintea termenelor scadente;
* sa instiinteze asiguratorul despre faptul producerii unui eveniment asigurat ori daca cei pagubiti formuleaza pretentii materiale sau invoca prejudicii de ori ce fel. Chiar daca unele contracte nu o prevad, recomandam ca in toate situatiile instiintarea sa se faca in scris; de asemenea, trebuie verificat si retinut de asigurat termenul prevazut in contract pentru instiintarea asiguratorului in legatura cu fiecare situatie in parte. Toate contractele vazute de noi aveau prevazute in mod expres astfel de termene si ele difereau de la unul la altul;
* sa nu recunoasca nici o raspundere si sa nu faca nici o oferta, promisiune sau plata fara acordul scris al asiguratorului;
* sa anunte schimbarea unor conditii ce au fost avute in vedere la incheierea contractului. Exemplu: dobandirea unei noi specialitati, utilizarea unor aparate cu raze X sau laser, implicare in servicii de prim-ajutor etc.
* sa pastreze evidenta corecta a serviciilor medicale acordate;
* sa nu efectueze activitate profesionala pe perioada suspendarii autorizatiei de libera practica sub sanctiunea de a nu mai avea dreptul la acordarea despagubirilor pentru prejudiciile survenite pe parcursul perioadei de suspendare. Altfel spus, desi toate contractele au clauze in acest sens, contractul este suspendat sau, dupa caz, inceteaza atunci cand se suspenda autorizatia de libera practica a medicului sau farmacistului ori cand aceasta este retrasa.
Plata despagubirilor
Plata se face in baza politei si in limita sumei asigurate, ca regula, in baza unei hotarari judecatoresti ramase definitive. Cel putin teoretic, despagubirile se pot plati si in baza intelegerii survenite pe cale amiabila intre asigurat, asigurator si persoana pagubita. Personal, nu cunoastem cazuri de acordare a despagubirilor solicitate de pacient doar prin negociere amiabila intre asigurator, asigurat si persoana prejudiciata. Uneori, in contract se prevede si obligativitatea existentei unei expertize extrajudiciare efectuate de un expert autorizat sau de organisme de specialitate. In majoritatea contractelor sunt prevazute situatii in care despagubirea pe baza intelegerii partilor nu poate fi acordata, respectiv:
* fapta ce a generat prejudiciul face obiectul unui proces penal, cu exceptia cazului cand actiunea penala poate fi stinsa prin impacarea partilor ori cand latura civila nu se solutioneaza in procesul penal;
* se formuleaza pretentii banesti de persoana vatamata sub forma unor prestatii periodice, pensii de intretinere;
* prejudiciul a fost produs din cauza actiunii simultane sau succesive a mai multor persoane si nu se poate stabili partea de prejudiciu imputabila asiguratului. Trebuie aratat ca aceasta situatie se poate intalni destul de frecvent in activitatile cu caracter medical avand in vedere ca de multe ori se lucreaza in echipa, actul medical putand impune interventii succesive din partea mai multor medici etc.
* nu se pot trage concluzii certe cu privire la persoana responsabila de producerea prejudiciului.
In aplicarea articolelor mai sus aratate, organismele de decizie si conducere ale corpurilor profesionale au emis decizii prin care, in temeiul legii, au fost stabilite sumele minime ce trebuie asigurate la incheierea contractelor de raspundere civila dupa cum urmeaza:
* medicii de medicina generala, medicii de familie si medicii de medicina muncii: echivalentul in lei, la data incheierii contractului de asigurare, al sumei de 12.000 de euro;
* medicii specialisti - specialitati medicale si paraclinice: echivalentul in lei, la data incheierii contractului de asigurare, al sumei de 37.000 de euro;
* medicii specialisti - specialitati chirurgicale: echivalentul in lei, la data incheierii contractului de asigurare, al sumei de 62.000 de euro;
* medicii stomatologi - 100.000.000 de lei;
* farmacistii din farmaciile publice - 100.000.000 de lei;
* farmacistii din farmaciile cu circuit inchis - 50.000.000 de lei.
Acoperirea temporara a contractului de asigurare
Este perioada nu de valabilitate a contractului de asigurare, care de regula este de un an, ci perioada anterioara sau ulterioara celei de contract pentru care asiguratorul se obliga sa plateasca despagubiri. De regula, societatile de asigurari nu au pachete de servicii care, din acest punct de vedere, sa acopere specificul activitatii si raspunderii profesionale a medicilor sau farmacistilor. Astfel, daca fapta cauzatoare a prejudiciului a avut loc pe perioada de valabilitate a contractului, dar prejudiciul s-a nascut ori a fost cunoscut ulterior momentului incetarii contractului sau a fost incheiat un contract cu alta societate de asigurari, asiguratorul de la momentul producerii faptei nu va mai acoperi daunele cu motivatia ca nu mai exista un contract care sa-l oblige. Sunt unele societati de asigurari care, in baza unei prime de asigurari mai mari, se obliga sa plateasca despagubiri anterioare incheierii contractului daca acestea nu erau cunoscute asiguratului sau nu puteau, in mod rezonabil, sa-i fie cunoscute. Alte societati de asigurari platesc despagubiri pentru prejudicii rezultate din fapte anterioare incheierii contractului, dar numai daca au existat contracte succesive, inclusiv pe perioada in care s-a petrecut fapta, cu societatea respectiva. Avand in vedere ca suntem in prezenta unei asigurari obligatorii si nu facultative, se impune ca prin lege sa se reglementeze in mod expres raporturile juridice dintre asigurat si asigurator astfel incat contractul de asigurare sa acopere particularitatile activitatilor medicale ori farmaceutice si sa fie adaptat specificului acestor profesii. In legatura cu cele mai sus aratate, recomandam medicilor si farmacistilor sa solicite contractul de asigurare si, citindu-l cu mare atentie, sa analizeze in ce masura clauzele acestui contract servesc interesului lor prin raportare la conditiile concrete de la locul de munca.